Știri 2024: În căutarea liniștii pierdute. Pelerinaj tomnatic în „muntele rugăciunilor”

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Serafim, un grup de nouă pelerini din Parohia “Sf. Ștefan cel Mare” din Viena și “Sfinții Martiri Brâncoveni” din St. Pölten au pornit într-o călătorie duhovnicească pe muntele Athos. Pelerinajul a fost organizat prin centrul de pelerinaje „Sf. Gheorghe Pelerinul” al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului.
Părăsind portul grecesc Ouranopoli și intrând în Sfântul Munte vreme de patru zile și trei nopți, pelerinii au cercetat mai multe chilii, schituri și mănăstiri. În periplul lor duhovnicesc aceștia au participat la sfintele slujbe în limbile română și greacă veche la trei lavre monahale diferite (Mănăstirea Grigoriu, Schitul Sf. Ana și Chilia Sf. Nicolae din Kapsala) și s-au împărtășit cu Sfintele Taine.
În celelalte obiective mănăstirești vizitate (Zografu, Costamonitu, Xenofont, Dochiariu, Simonos Petras, Dionisiu, Sf. Pavel) pelerinii au admirat atât elementele unice de arhitectură bizantină, cât și relicvele și obiectele bisericești străvechi din patrimoniul acestor așezăminte monahale, aflând despre contribuțiile constante și consistente ale domnitorilor români de-a lungul vremii. Dintre aceștia îi amintim pe: Ștefan cel Mare (1457-1504), Neagoe Basarab (1512-1521), Petru Rareș (1527-1528, 1541-1546), Alexandru Lăpușneanu (1552-1561), Mihai Viteazul (1593-1600), Constantin Brâncoveanu (1688-1714).
În perioada pelerinajului, cea mai mare parte a traseului a fost parcurs pe jos, pe cărările bătătorite de pașii eremiților, prin păduri, peste versanți muntoși sau pe lângă țărmul mării Egee. Pelerinii s-au bucurat de ospitalitatea monahală și au apreciat produsele specifice regiunilor mediteraneene (citrice, măsline, ș.a.m.d.).
Peregrinând pe potecile peninsulare (116.500 paşi) în duh de rugăciune, pelerinii au avut ocazia să caute răspunsuri la întrebările duhovnicești care îi frământă, prin întâlnirile și convorbirile duhovnicești avute cu alți părinți însoțiți de fiii duhovnicești, veniți din toate colțurile țării și din Republica Moldova.
În încheiere, redăm câteva crâmpeie din mărturiile pelerinilor:
”Liniștea Sfântului Munte e mereu un prilej de rugăciune și meditație. A fost cutremurător, dar totodată și o mare binecuvântare.” (Ștefan)
”Pentru mine este o altă lume, deconectarea de lumea în care trăim, apropierea de cer, locul unde cerul se întâlnește cu pământul.” (Octavian)
”Pe mine m-a impresionat cum sunt mănăstirile construite, faptul că foarte mulți călugări, mersul pe jos și liniștea din Sfântul Munte. Dacă aș mai avea ocazia să merg în Sfântul Munte, aș merge din nou” (Marian, 15 ani).
După ieșirea din Sfântul Munte au mai fost vizitate două obiective importante ale creștinătății: Biserica Sfântului M. Mc. Dimitrie, Izvorâtorul de mir din Tesalonic și Catedrala ”Sfânta Treime” din orașul Niș din Serbia, locul de naștere al Sfântului Împărat Constantin cel Mare (306-337).
Mulțumim Pr. Cătălin Soare pentru însoțirea grupului și pentru aceste gânduri așternute în scris!
Mulțumim dl. Octavian Vesa pentru împreuna organizare!